Anasonul

Datorita asemanarii fructelor de anason cu cele de cucuta, acestea sunt des confundate, insa trebuie neaparat facuta diferenta intre cele doua, deorece cucuta este toxica. Planta de anason se cultiva indeosebi pentru uleiul eteric substantele grase pe care le contin semintele acesteia.

Anasonul este considerata planta medicinala, ale carei seminte reprezinta o sursa excelenta de fier, vitamina C, calciu, magneziu, fosfor, potasiu si zinc. Se foloseste la tratarea unor afectiuni digestive si respiratorii, in tratarea afectiunilor cailor urinare, stimuleaza functiile pancreatice, este antiseptic, evacueaza gazele intestinale si are un efect laxativ slab. Un rol important al acestuia poate fi acela de expectorant in bronsita, in calmarea durerilor abdominale, in combaterea viermilor intestinali si a colicilor intestinale si gastrice la sugari si copii sau in marirea cantitatii de lapte la femeile care alapteaza. Anasonul stimuleaza secretia salivara, gastrica, intestinala si pancreatica dar actioneaza si asupra sistemului nervos central, asupra caruia are efect stimulant, in special asupra centrilor respiratiei si circulatiei.

Nu este rocomandat persoanelor ce sufera de gastrita, ulcer gastric si duodenal sau al enterocolitelor acute si cronice. In caz de supradozaj, preparatele care au la baza uleiul volatil de anason produc stari de excitatie puternica care se manifesta prin insomnii, excitatii motorii si psihice, tulburari de vorbire, euforie, urmate de convulsii puternice. Poate produce iritarea mucoaselor digestive chiar daca este utilizat in doze mici, dar pe o perioada lunga de timp. Este interzis consumul de anason femeilor  insarcinate.